ELASTOGRAFIE MAMARA
Elastografia mamara
Elastografia mamara masoara duritatea leziunilor nodulare, comparativ cu tesuturile invecinate sanatoase.
Cu cat duritatea este mai mare , cu atat riscul de malignitate este mai mare. Elastografia permite doua tipuri de evaluare:
• calitativa, individualizata ca o harta colorata cu evaloarea duritatii in functie cu scala, mapa de culori
• cantitativa- prin evaluarea, prin comparare cu tesuturile din jur
Sanul are o structura anatomica formata din 10-15 lobuli care converg de la periferie spre centru. In mod ideal, orice evaluare imagistica ar trebui sa permita vizualizarea tocmai a acestor structuri
Peste 90% din afectiunile mamare pornesc de la interfata dintre grasimea premamara/ tesutul glandular si ligamentele COOPER.
La nivelul asa numitei TDLU(unitatea ducta-lobulara). Evaluarea acestei regiuni TDLU permite identificarea formatiunilor (chist ,microchist, adenoma, carcinom), in stadii incipiente
Studiul ductelort intralobulare, grosimea peretilor, eventualele ecouri interioare , prezenta sau nu a semnalului Doppler, cuplate cu elastografia acestor segmente , permite decelarea precoce a carcinoamelor intraductale.
Cu toate acestea , combinatie RMN-Mamografie-Echografie creste sensibilitatea detectiei cancerelor mamare.
La ora actuala , in general, mamografia reprezinta metoda de screening populational Pentru ca este rapida si ieftina .
Ea are insa doua dezavantaje majore:
- este cea mai iradianta radiografie ( 450 microSv fata de 150 microSv pentru o radiografie cord, pulmonar de exemplu)
- nu ofera detalii anatomice.
Mamografia ofera o imagina mai ales a tesutului adipos si conjunctiv din san, dar nici o informatie aspura tesutului glandular, cel care este locul si sursa afectiunilor mamare. Mamografia ofera mai multe iformatii despre reactia tesutului sanatos si incercarea de a limita extinderea carcinomului, fara detali despre leziunea in sine .
Mamografia ramane o tehnica de screening Populational dar nu este o metoda de detective precoce a cancerelor mamare, stiudii de specialitate sustin ca leziunea canceroasa poate fi prezenta cu pana la 5 ani inaintea detectarii acesteia prin mamografie. O mamografie “curata” nu inseamna neaparat lipsa orcarei leziuni. Mamografia insa isi pastreaza foarte bine rolul in aprecierea micro si macro calcificarilor de la nivelul sanului.
RMN-ul se bazeaza pe identificarea preferentiala cu substanta de contrast a angiogenezei- vase de sange noi care hranesc cancerul dar din pacate nu ofera date importante referitoare la anatomia lobulara. Cu minusuri si plusuri toate cele trei metode sunt complementare, fiecare performand dintr-un anumit aspect . Echoelastografia mamara isi are un loc de frunte in depistarea leziunilor in stadii precoce.